Regina Maria, ultima romantica…

Majestatea  Sa Maria, Regină a României, Principesa a Romaniei, Principesă de Edinburg şi de Saxa Coburg şi Gotha, născută Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa-Coburg şi Gotha (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia — d. 18 iulie 1938, Sinaia, Regatul României), a fost mare prinţesă a Marii Britanii şi Irlandei, consoarta regelui Ferdinand şi regină a României. A fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.

Regina Maria a României s-a născut la Eastwell Park în Kent, şi a fost iniţial Principesa de Edinburg. A fost fiica ducelui Alfred de Saxa Coburg şi Gotha, cel de al doilea fiu al Reginei Victoria, mama sa a fost Marea Ducesă Maria Alexandrovna, unica fiică a Ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. În consecinţă, Prinţesa Maria este nepoata Regelui Edward al VII-lea şi verişoara primară a Ţarului Nicolae al II-lea şi a Regelui George al V-lea. A fost supranumită de popor “Mama răniţilor“, “Regina-soldat“, pentru atitudinea ei bravă din timpul Primului Război Mondial, când, alături de doamnele de la curte a lucrat direct pe front în spitale de campanie sau a coordonat activitatea unei fundaţii de caritate.

Pentru ca cercul sa fie complet, viitoarea regina a Romaniei era varaprimara si cu imparatul Germaniei Wilhelm al II-lea, prin mama acestuia,fiica cea mare a reginei Victoria. Toate aceste inrudiri i-au oferitMariei un prestigiu mai mare nu numai fata de cel al viitorului sot,Ferdinand, mostenitorul tronului Romaniei, dar chiar si fata de celal regelui Carol. Asa se explica intr-o anumita masura refuzul Mariei de a accepta constrangerile de orice fel pe care le va descoperi cumulta nemultumire la curtea de la Bucuresti. In plus, independenta saera legata si de calitatile unanim recunoscute: frumusete rapitoare, inteligenta, vointa razbatatoare, eleganta, simt al umorului si nu in ultimul rand romantism.

Maria Alexandra Victoria s-a logodit la 16 ani cu Prinţul Ferdinand de Hohenzollern, moştenitor al tronului României. Căsătoria a avut loc la 29 decembrie 1892. Unul dintre exponatele Muzeului Naţional al României,o cupă de argint oferită de municipalitatea Capitalei, aminteşte de acest eveniment; piesa are gravată inscripţia: „Bine ai venit mireasă de Dumnezeu aleasă spre a patriei cinstire. Ianuarie 1893“.

Formidabila sa bunică, Regina Victoria, a caracterizat România ca fiind o ţară „foarte instabilă şi având populaţia destul de coruptă“. Într-adevăr, aceste cuvinte s-au dovedit a fi premonitorii căci România, care se unificase în 1859, a fost ocupată după o serie de dezastre militare de armata germană şi transformată într-o ţară de dimensiunea unui timbru. Pe această suprafaţă restrânsă, cu capitala la Iaşi, s-a retras familia regală, aici s-au refugiat toate instituţiile publice ale statului român, în timp ce aliaţii săi, familia ţarilor ruşi Romanov au fost executaţi şi la graniţa de est a izbucnit Revoluţia Bolşevică. Dilema politică a României în perioada dintre 1914 şi 1916 a fost dacă să participe în Marele Război Mondial alături de aliaţi sau alături de germani, şi a rămas într-o poziţie de neutralitate timp de doi ani. Armata română, antrenată de francezi, a luptat cu vitejie în Munţii Carpaţi şi a învins o armată germană superior dotată, dar în cele din urmă a fost forţată să se retragă la sfârşitul războiului. Au intrat acum în scenă diplomaţii care au obţinut o victorie şi recunoaşterea acestor eforturi şi fapte de vitejie prin includerea sa de partea taberei victorioase în momentul semnării tratatului de la Versailles.

Fata de sotul sau a reusit sa se impuna si pe tot timpul domniei  a fost mult mai vizibila. In schimb, cu regele Carol I a intrat repede in conflict inca din primele zile ale sederii in Romania. Maria nu putea sa se conformeze regulilor stricte impuse de Carol la curte, nu agrea atmosfera rigida si a facut tot posibilul pentru a-si castiga libertatea. In amintirile sale, “Povestea vietii mele“, descrie lunga confruntare dintre ea si rege, care pana la urma a devenit un compromis: Maria a invatat sa priveasca cu ochi mai ingaduitori regulile casei regale, iar Carol a devenit mai maleabil si a acceptat unele lucruri, cum ar fi marea dragoste a printesei pentru echitatie.

Regina Maria nu si-a dedicat viata exclusive placerilor si aventurilor sentimentale. Ea a continuat opera sociala si culturala inceputa de Carmen Sylva si a folosit pentru aceasta prestigiul si pozitia sa, mult mai pregnante decat ale predecesoarei sale. Deasemenea, in timpul razboiului a organizat si condus un important serviciu de asistenta medicala pentru soldati si nu a ezitat sa mearga deseori pe front printre cei care luptau. Spre deosebire de Elisabeta, reginaMaria a jucat si un important rol politic, fiind unul din elementele care au decis intrarea Romaniei in primul razboi mondial alaturi deAnglia, Franta si Rusia. Regele Ferdinand, altfel inteligent si cult, era de o timiditate si nehotarare suplinite de multe ori de puternica personalitate a reginei. La Conferinta de pace de la Paris din 1919 a avut rolul ei, evident neoficial, deoarece Constitutia nu-i acorda nicio putere politica.

Regina Maria a călătorit la Paris în timpul Conferinţei de Pace şi s-a instalat cu fiicele sale, extrem de frumoase, la Hotelul Crillon, în Place de la Concorde. Primul ministru francez Clemenceau, un fost ofiţer de armată cu maniere impecabile şi cu o înclinaţie spre femei frumoase, a prezentat Reginei omagiile sale, care l-a primit în toată splendoarea sa. Frumuseţea ei era dublată de o inteligenţă ieşită din comun. Ea a pledat pentru cauza românilor, reamintindu-le aliaţilor occidentali enormul sacrificiu al Armatei Române. Serviciul adus României de regina Maria a fost crucial, deşi puţin înţeles. Când negociatorul şef al delegaţiei româneşti, primul ministru Brătianu, a început să piardă teren, regele a rugat-o pe regină să intervină, iar aceasta a plecat într-o misiune neoficială la Paris şi la Londra.

A rezultat astfel România Mare, care reunea provinciile istorice ale Transilvaniei, Bucovinei, Moldovei, Basarabiei şi Munteniei. Deşi rolul femeilor în politică era redus, Regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand până la moartea acestuia în 1927. În momentul în care fiul său a moştenit tronul, el a izolat-o complet pe regină, care s-a retras din viaţa publică până la moartea ei, în 1938. După 1990 a fost publicat jurnalul ei şi au început să circule tot mai multe poveşti legate de viaţa ei amoroasă extrem de agitată.

Interesanta mi se pare comparatia Marie,i nu atat cu regina Elisabeta sau cu augustul sau sot Ferdinand, ci cu regele Carol. Daca acesta a dorit sa obtina respectul poporului sau, Maria a dorit sa fie iubita si a si fost. Romanii au fost bucurosi sa descopere o viitoare regina pe gustul lor, gata oricand sa se coboare printre ei, fara a renunta insa la majestetea sa, spre deosebire de Carol, care ii guverna cu o privire rece si o mana de fier, este drept, cat se poate de potrivite daca tinem cont de moravurile romanilor si de prefacerile impuse de epoca.

Viata personala a celei care devenea in 1914, la moartea Regelui Carol, Regina Romanilor, alaturi de Regele Ferdinand, a fost una destul dezbuciumata. Ii placeau barbatii frumosi si mai ales cei imbracati in uniforma, iar aventurile sale galante faceau subiectul suetelor romanilor. Gurile rele spuneau ca cel putin unul din copiii Mariei, principesa Ileana, ar fi avut drept tata pe altcineva decat pe Ferdinand, printul Barbu Stirbei, iar ca fiica sa cea mare, Maria, s-ar datora scurtei legaturi cu un tanar locotenent. Zvonurile erau alimentate si de unele dintre doamnele elitei romanesti cu care regina a ajuns in conflict, printre acestea numarandu-se Zoe Sturza sau chiar Martha Bibescu.

A construit Palatul de la Balcic, într-un peisaj superb, şi a făcut din acesta un loc de întâlnire pentru artiştii epocii. Palatul a fost cedat Bulgariei, odată cu Cadrilaterul şi se găseşte acum pe teritoriul ţării vecine.

Inima reginei Maria

Inima reginei a fost înmormântată din ordinul ei la Balcic, reşedinţa sa de pe malul Mării Negre. Regina Maria a României Mari a avut ca ultima dorinţă ca trupul să-i fie înmormântat la mănăstirea Curtea de Argeş, iar inima la reşedinţa de la Balcic. După pierderea Cadrilaterului (1940), inima a fost adusă lângă castelul Bran, a doua reşedinţă a Reginei Maria. În anul 1968, comuniştii au spart cu răngile sarcofagul de marmură şi au luat casetele cu inima. Casetele au fost trecute în Tezaurul Istoric al Romaniei, iar inima reginei zace pe undeva prin Muzeul Naţional de Istorie. Oamenii din Bran au făcut numeroase apeluri ca inima reginei să fie readusă la locul ei.

Regina Maria, artistă şi colecţionară de artă

Regina Maria a iubit arta, poezia şi filosofia. Ea a continuat tradiţia Reginei Elisabeta de susţinere a acestora, ajutând cu burse de studiu şi bani o seamă de personalităţi din lumea literară şi artistică. A scris la rândul ei Povestiri pentru copii, poezii, a pictat (mai ales acuarele) florile ei preferate fiind crinii si macii. A colecţionat lucrări de artă ale unor pictori foarte cunoscuţi precum : Arthur Verona , Ştefan Popescu ,Kimon Loghi ,Cecilia Cuţescu Storck, Nicolae Vermont , Eustaţiu Stoenescu

Multe din obiectele personale pot fi văzute la Maryhill Museum, iniţial locuinţa unui om de afaceri feroviare american, Sam Hill, cu care Regina Maria a purtat o îndelungată corespondenţă. Faimosul muzeu din Washington State, Statele Unite, la nordul Columbia River, expune mare parte din ţinuta regală, mobilier precum şi alte obiecte, inclusiv coroana reginei.

Maria a atras atentia nu numai romanilor dar si lumii. In 1926 a facuto vizita de o luna in America pe care o parcurge aproape de la un capatla altul intr-un adevarat mars triumfal. Primita destul de rece depuritanul presedinte Coolidge care aflase cate ceva despre faima reginei(s-o fi gandit Maria atunci la Carol I?) a fost in schimb aclamatade americani, surpinsi sa vada o regina frumoasa si foarte eleganta,dezinvolta si neconventionala, care i-a cucerit de la inceput. In sudulstatului Washington regina a inaugurat resedinta – muzeu a miliardaruluiamerican Samuel Hill care o invitase in mod special. Astazi la Maryhillexista o sala care aminteste de acest moment si care este decorata cuobiecte aduse de regina in 1926. Pe tot timpul vizitei, ziarele americaneau facut o intensa propaganda Romaniei, atat de necesara pentru o taraaproape necunoscuta in America.

The Dreamer

Alte Subiecte

• Candidati la fericire in secolul XXI