Peştele dragon face ravagii printre turiştii de pe litoralul Mării Negre
Nu mai puţin de 100 de persoane au fost înţepate de peştele dragon pe litoralul românesc în ultima săptămână.
Potrivit unui comunicat al Direcţiei de Sănătate Publică Constanţa, de luni până joi s-au prezentat la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa 44 de persoane înţepate de peşti (43 de dragon de mare şi o înţepătură de pisică de mare). Potrivit DSP Constanţa, în 31 de cazuri a fost vorba de adulţi şi în 13 de copii. Pacienţii nu au necesitat internare, prezentând doar reacţii minime alergice locale, pentru care au fost trataţi la serviciul de urgenţă al spitalului.
Înţepăturile peştilor nu reprezintă singura problemă a turiştilor de pe litoralul românesc. Săptămâna aceasta valurile Mării Negre nu au mai adus la mal alge şi gunoaie, ci peşti morţi.
Specialiştii au şi o explicaţie pentru aceste fenomen.
“Am avut o dezvoltare a algelor microscopice, s-a suprapus peste ele în schimb cantităţi foarte reduse ale apei, săptămâna trecută, dar cel mai mult au influenţat temperaturile ridicate”, a declarat Simion Nicolaev, directorul Insitutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină.
Angajaţii de la Direcţia de Administrare a plajelor au lucrat toată noptea pentru a curăţa plajele de peşti morţi.
Fenomenul de mortalitate piscicolă în apa Mării Negre, constatat iniţial pe plajele din Năvodari, Mamaia şi Constanţa, nu este unul de mare amploare, dar poate provoca disconfortul turiştilor care merg la plajă.
Institutul Român de Cercetare Marină “Grigore Antipa” efectuează analize toxicologice la peşti
În urma apariţiei acestui fenomen, Laboratorul de Calitate a Apei Constanţa, al Apelor Române Dobrogea -Litoral (ABADL) s-a deplasat la faţa locului şi a prelevat probe de apă din mai multe secţiuni de prelevare, iar Institutul Român de Cercetare Marină “Grigore Antipa” efectuează analize toxicologice la peşti. Rezultatele probelor de apă vor fi făcute publice în cursul zilele imediat urmatoare.
Dracul-de-mare (Trachinus Draco) este cunoscut si ca pestele dragon sau vipera-de-mare, preferand fundul nisipos al marii, inclusiv pe cel al Marii Negre. Peste 1200 de specii veninoase de drac-de-mare au fost descoperite de-a lungul timpului, acest lucru demonstrand faptul ca natura nu a lasat pestele dragon fara arme de aparare.
Desi se stia ca unele specii de peste dragon sunt veninoase, unele fiind chiar capabile sa omoare un om, numarul lor exact nu a putut fi niciodata precizat. Cercetatorii aveau foarte putine informatii despre cum acesti pesti produc si elibereaza veninul, pentru a scapa din “mainile” pradatorilor.
Veninul este folosit strict pentru apărare, dar nu si când aceştia vânează.
Spre deosebire de alti pesti, veninul dracului-de-mare nu este foarte puternic, avand, la om, acelasi efect dureros ca si o intepatura de albina. Chiar si in cazul pestelui dragon, exista extreme. Astfel, vorbim de speciii care sunt foarte periculoase, dar si de draci-de-mare care nu sunt veninosi deloc. In cadrul speciilor studiate, s-a descoperit ca veninul este folosit strict pentru aparare, dar nu si cand acestia vaneaza.
Cand un peste dragon este atacat un peste mai mare, pe marginile laterale ale corpului apar tepi, facand astfel corpul mai mare si mai greu de inghitit. Daca pradatorul ataca, atunci va fi ranit de tepi. Presiunea pe tepi duce la schimbarea pozitiei acestora si, totodata, la ruperea tegumentului de pe glandele veninoase adiacente. Astfel, veninul va fi imprastiat in gura si pe ranile pradatorului, ajutand pestele dragon sa se elibereze.
Veninul apare doar la anumite specii de drac-de-mare, având si rolul de a proteja pestii atunci când tineri, şi expusi diferitelor pericole. Glandele cu venin se micsorează pe măsură ce pestii devin adulti; astfel, la un peste dragon adult, avand greutatea intre 27 si 36 de kg, aceste glande nu mai exista.
Andi Sârbu
Alte Subiecte
(No Ratings Yet)
Loading ...
Ultimele comentarii :