Încă din pântecul mamei, bebeluşii sunt obişnuiţi cu “limba maternă”
Încă dinainte de a veni pe lume, bebeluşii se învaţă cu limba mamei, iar la numai 4-5 zile după naştere ei pot deja să facă diferenţa dintre aceasta şi limbi “străine”, arată un studiu al Universităţii din Cardiff.
Profesorul de psihologie Todd Bailey a urmărit comportamentul copiilor în primele zile de viaţă şi a descoperit că ei au deja memorie şi abilităţi de recunoaştere facială foarte apropiate de cele ale adulţilor, relatează The Daily Mail. În urma unor experimente, Bailey a descoperit că, dacă le este captivată atenţia, bebeluşii se hrănesc mai bine.
În funcţie de limba pe care o aude vorbindu-se în jurul său, copilul suge la sân mai “cu poftă” sau mai puţin lacom. Interesul este captat cu precădere dacă i se vorbeşte în limba maternă, cu care este obişnuit deja din pântece, însă – după mai multe minute – acest interes se diminuează.
La 18 luni, copilul a memorat 400 de cuvinte
Pentru a-i recapta atenţia, este de ajuns ca mama să vorbească puţin într-o altă limbă. Auzind o altă limbă, pofta bebeluşului la supt sporeşte, ceea ce nu înseamnă că el a “învăţat” deja altă limbă, ci doar că este capabil să facă diferenţierea între limba maternă şi o alta.
Mai mult, până la vârsta de 18 luni, chiar dacă cei mai mulţi copii nu vorbesc, toţi au memorat deja un vocabular de vreo 400 de cuvinte. Ei au reţinut pronunţia corectă a celor din jur şi pot reacţiona la fiecare pronunţie incorectă (cu accent străin) a vreunuia dintre cuvintele ştiute.
În privinţa capacităţii bebeluşilor de a recunoaşte feţele persoanelor din jur, experimentele au arătat că această capacitate a lor este mai lentă – dar numai cu câteva fracţiuni de secundă – decât în cazul adulţilor.
Bebeluşii în vârstă de doar câteva zile plâng în mod diferit, putând să folosească tonalităţi diferite, copiii fiind capabili să distingă accentul ce caracterizează limba părinţilor lor încă din stadiul intrauterin, potrivit unui studiu publicat în revista Current Biology, informează bbc.co.uk
Plânsetului bebeluşilor
Oamenii de ştiinţă au studiat felul în care plângeau 60 de bebeluşi sănătoşi, născuţi în familii vorbitoare de limbă franceză sau germană. Astfel, plânsetul bebeluşilor francezi are un accent “în crescendo”, iar cel al bebeluşilor germani, o tonalitate descrescătoare. Autorii studiului consideră că bebeluşii încearcă, probabil, în acest fel să creeze o legătură cu mamele lor, prin imitarea tonalităţii vocilor acestora. Acest studiu sugerează că, în perioada intrauterină, copiii sunt influenţaţi de sunetele ambientale şi de primele voci pe care le aud. Se ştie deja că fetuşii pot să memoreze sunete provenind din lumea exterioară, în ultimele trei luni de sarcină, fiind deosebit de sensibili la linia melodică a unor compoziţii muzicale, dar şi a vocilor umane.
Studiile precedente au demonstrat faptul că bebeluşii în vârstă de peste 12 săptămâni pot să imite vocalele pronunţate de adulţi. “Contrar teoriilor clasice, noile date subliniază importanţa plânsetului bebeluşilor umani în dezvoltarea limbajului”, a explicat Kathleen Wermke, profesor la Universitatea din Wurzburg, Germania, coordonatoarea acestui studiu. Echipa coordonată de ea a înregistrat şi a analizat ţipetele şi scâncetele a 60 de bebeluşi, cu vârsta cuprinsă între trei şi cinci zile. Analiza acestor sunete a demonstrat diferenţe clare între liniile melodice ale plânsetelor bebeluşilor, care corespundeau cu cele din limba nativă a mamelor lor. Oamenii de ştiinţă consideră că bebeluşii au nevoie doar de un sistem respirator-laringal bine coordonat pentru a imita anumite linii melodice, nu de un anumit control vocal, care apare mult mai târziu.







Ultimele comentarii :