Femeia, al doilea sex (invitaţie la carte)

Una din marile carti ce au schimbat existenţa feminină dar şi o parte a celei masculine, este cea a lui Simone Beauvoir, Le Deuxième sexe (Al doilea sex). Faimoasa sa lucrare apare în anul 1949 , în care este descrisă cu splendidă acribie argumentativă o istorie a opresiunii feminine de-a lungul secolelor şi o tipologie a caracterelor deformate astfel de o tradiţie milenară. Tratatul, considerat o biblie a feminismului porneşte de la principiile existenţiale asupra contingenţei şi libertăţii expuse în cartea lui Sartre, Fiinţa şi neantul.
Respingând mitul pios şi rizibil al “eternului feminin”, ideea unei “naturi” feminine ca esenţă imuabilă şi eternă, statuează celebrele cuvinte: “Femeie nu te naşti, ci devii”.
Beauvoir a scris acesta carte dupa incercarile repetate de a-si scrie autobiografia. Al doilea sex a devenit insa cea mai cunoscută carte a autoarei. In prima parte a carţii Simone de Beauvoir se ocupa de descrierea sa ca femeie in contextul lumii de dupa cel de al doilea Razboi Mondial, precum si nevoia stringentă a autoarei de a-şi defini şi accepta propria identitate. Aceasta carte este considerată ca fiind ideea fundamentală, de bază a Mişcarii Feministe. Simone de Beauvoir a considerat ca intotdeauna barbatii au crezut, cred si vor crede ca femeia este o finta devianta, aberanta si anormala. In prezent, tot mai multi sociologi, analisti politici si psihologi sunt convinsi ca acesta carte şi ideile propagate prin ea stau nu doar la baza societatii occidentale actuale, dar şi la decadenta lumii postmoderniste din prezent.

“Împerecherea feminină este palpitaţia moale a unei scoici; în timp ce bărbatul este impetuos, femeia nu este decît răbdătoare; aşteptarea ei poate deveni ardentă fără a înceta să fie pasivă; bărbatul se repede asupra prăzii ca vulturul, ca şoimul: ea pîndeşte ca o plantă carnivoră, precum mlaştina în care se împotmolesc insectele; ea este absorbţie, ventuză, este ca humusul, este smoală şi clei, un apel nemişcat, insinuant şi vîscos; cel puţin, acesta este sentimentul surd pe care-l încearcă. De aceea, în ea nu este numai rezistenţă împotriva bărbatului care pretinde a o supune, ci şi conflict interior. Peste tabuuri, peste inhibiţiile provenind din educaţie se suprapun dezgustul, refuzuri care-şi au sursa în experienţa erotică însăşi: şi unele şi celelalte se întăresc reciproc, astfel încît după primul coit femeia este foarte adesea mai revoltată ca înainte împotriva destinului ei sexual.”
Al doilea sex este o provocare pentru cititorul modern. Deşi nu mai este o lectură de actualitate, cartea lui Simone de Beauvoir intra in categoria cartilor de capatai, a acelor opere care au meritul de a reflecta cu limpezime framantarile cele mai ascunse ale unei intregi generatii si de a le oferi alinare prin dovada apartenentei.
Abordarea istorico-cronologică a statutului femeii in societate ar putea probabil explica dimensiunile foarte mari ale acestei opere. Analizand aspecte ale migrarii de la matriarhat la patriarhat si apoi menţinerea femeii intr-un statut de completă inferioritate, Beauvoir da dovada de o gandire istorica logică.
Între timp unele teorii legate de natura feminina prezentate în această lucrare au devenit general valabile. Adeptă a filozofiei marxiste, autoarea sustine ideea comunismului marxist, mai ales pentru transformarea femeii in egala barbatului.
Urmand abordari istorice, cartea se continuă prin tratarea problemelor femeii in toate etapele dezvoltarii sale. Un spatiu larg este dedicat dualitatii cu care este nevoită sa se confrunte o femeie in lumea modernă şi anume lupta pentru a-şi menţine echilibrul intre ambitia implinirii unei vieţi profesionale si vocaţia sa sexuală. Beauvoir devine intransigentă cand divide femeile in intelectuale si cochete, considerand ca primele isi pierd mult din farmecul feminitaţii prin conştientizarea si analizarea lui, iar cochetele prin simplul fapt ca ingroasă randurile victimelor facile.
Al doilea sex este o lucrare de exceptie. Citind azi aceasta carte, ea nu mai ofera revelatii, ci doar confirmari. Beauvoir se mentine cu multa diplomatie pe fina linie a egalitarismului, rolul si rostul barbatului in societate şi in viata femeii nu este nicaieri subestimat. Al doilea sex este o pledoarie pentru femei, fara a fi o acuzatie pentru barbati. Beauvoir ne invaţă si ne demonstrează prin propria ei viaţă, ca există posibilitatea relatiilor egale si independente intre sexe.
Darkcristalle



(3 votes, average: 3.33 out of 5)




Ultimele comentarii :