Fecioara Maria – Sfanta sau Zeita?
Maria din Nazaret sau Fecioara Maria (din ebraică Miryam n. aprox. 17 î.Hr. probabil în Ierusalim, – d. aprox. 45 d.Hr. probabil în Efes, azi Turcia) a fost, conform scrierilor Noului Testament, mama lui Iisus din Nazaret. Conform Evangheliei necanonice dupa Iacov a fost fiica lui Ioachim si Ana. Conform Noului Testament, în momentul conceperii lui Iisus Hristos, fapt ce i-a fost revelat de Arhanghelul Gabriel, ea era logdnica lui Iosif din Nazaret. În tradiţia ortodoxă si catolică precum şi în cea musulmana, a rămas prin minune fecioară în timpul conceperii şi naşterii lui Iisus.

Conform Noului Testament
În Noul Testament se găsesc relativ puţine referinţe la Maria, iar dintre acestea cele mai numeroase în capitolul întâi al Evangheliei după Luca. Acolo este menţionată ca tânără logodită. Conform Evangheliei după Luca (Luca. 1,28), a fost vizitată de un înger, care a salutat-o cu cea “plină de har”. După salutul îngerului, acesta i-a vestit că fără să cunoască bărbat, va da naştere unui Fiu, care va fi Meshiah (Eliberatorul, Unsul lui Dumnezeu) aşteptat de popor.
Încrederea în Dumnezeu şi modestia Mariei sunt trăsături scoase în evidenţă în Evanghelia după Luca, trăsături care au stat la baza venerării Mariei în mediile creştine de mai târziu.
Cu ocazia prezentării pruncului Iisus în templul din Ierusalim, bătrânul Simeon i-a proorocit Mariei suferinţele pe care le va trăi (Luca 2,35). Doar Evanghelia lui Ioan o menţionează pe Maria în mod expres ca martoră nemijocită a crucificării fiului ei. Ultima dată este evocată în cartea Faptele Apostolilor1,14 ca făcând parte din grupul asupra căruia la Rusalii s-a coborât Duhul Sfant.
Istoria si Traditia Bisericeasca
Al treilea sinod ecumenic, ţinut la Efes în anul 431, convocat pentru a dezbate asupra învăţăturii dioprosopiste a Patriarhului Nestorie, s-a creat învăţătura Bisericii cu privire la Maica Domnului (gr. Theotokos, “Născătoarea de Dumnezeu”). Desi Biblia nu sustine aceasta dogma. Conform definiţiilor dogmatice adoptate de acest sinod ecumenic, la fel cum păcatul a venit în lume printr-o femeie (Eva0, tot printr-o femeie (Maria) a venit în lume şi mântuirea. Maria a fost denumită de aceea “noua Evă”. Insa mantuirea nu a venit in lume printr-o femeie, ci prin Iisus Hristos.
Venerarea Mariei ca fecioară joacă un rol important deopotrivă în bisericile ortodoxe si cea catolică. Desi bisericile protestante respecta rolul Fecioarei Maria in Istoria Mantuirii, nu considera venerarea Mariei ca fiind esentiala in mantuire, deoarece mantuirea este un dar oferit de Dumnezeu oamenilor, prin mijlocirea exclusiva a Domnului Hristos.Un număr foarte mare de biserici şi catedrale catolice si ortodoxe îi poartă numele, spre exemplu 70% din catedralele franceze. |
Principala sărbătoare a Mariei este la 15 august (“Sfânta Maria Mare”), sărbătoare care se numeşte oficial în biserica romano-catolică “Ridicarea la Ceruri a Fecioarei Maria”, iar în bisericile ortodoxe “Adormirea Maicii Domnului”.
În plus, toate aceste biserici sărbătoresc Nasterea Maicii Domnului (“Sfânta Maria Mică”), pe 8 septembrie iar pe 12 septembrie, în Biserica Romano-Catolica se sărbătoreşte Sfantul Nume al Mariei.
Pe 25 Martie biserica catolică şi cele ortodoxe sărbătoresc Buna-Vestire.
Bisericile ortodoxe, greco- şi romano-catolice sărbătoresc Intrarea în biserică a Maicii Domnului (sau Aducerea Maicii Domnului la Templu) pe 21 noembrie.
Biserica catolică mai sărbătoreşte pe Neprihănita Zămislire a Preasfintei Fecioare Maria pe 8 decembrie şi, după Conciliul al Doilea de la Vatican, a schimbat denumirea sărbătorii de 1 ianuarie din Tăierea împrejur în Solemnitatea Sfintei Fecioare Maria, Maica lui Dumnezeu, Regina păcii.
În Evul Mediu, în unele regiuni ale Europei de vest Adormirea şi Ridicarea la Ceruri se sărbătorea în ianuarie şi februarie.

Bisericile ortodoxe şi cele greco-catolice mai sărbătoresc:
- Adunarea [credincioşilor în cinstea] Preasfintei Fecioare, Născătoare de Dumnezeu pe 26 decembrie
- Acoperământul Maicii Domnului pe 1 octombrie
- Izvorul Tămăduirii în Vinerea luminată, adică vineri în Săptămâna luminată, de după Paşti
- Zămislirea Sfintei Fecioare de către Sfânta Ana pe 9 decembrie
- Punerea în raclă a cinstitului veşmânt al Maicii Domnului la 2 iulie
- Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului la 31 august.
De asemenea, atât catolicii şi cât şi ortodocşii serbează, în funcţie de ţară, regiune şi tradiţie, diverse apariţii sau icoane ale Maicii Domnului.
Titlurile date Fecioarei Maria
Titlurile cele mai des atribuite Fecioarei Maria sunt Maica Domnului (Our Lady, Notre Dame, Nuestra Señora, Nossa Senhora, Madonna, numele după care ea este cunoscută cel mai des), Binecuvântata Fecioară Maria, Regina Cerurilor (Queen of Heaven, Regina Coeli) şi altele.
Lucrările teologice se referă la termenul grec Theotokos şi echivalentele sale latine Deipara şi Dei genetrix, traduse ca Născătoare de Dumnezeu sau Purtătoarea de Dumnezeu. Acestea sunt utilizate pentru a accentua că fiul Mariei, Iisus Hristos, este Dumnezeu. Insa nu era nevoie de aceste titluri puse in dreptul Fecioarei Maria, deoarce, Biblia insasi spune ca Iisus este Dumnezeu, iar Hristos afirma despre Sine: “Eu si Tatal Una suntem“. Conciliul de la Efes susţine ca părinţii bisericii nu au ezitat să vorbească despre Fecioara Maria ca fiind Maica Domnului, condamnând doctrina Nestoriană, care ţinea că Maria a fost doar mama lui Iisus-omul, nu şi a lui Iisus-Dumnezeu.(ceea ce ar conform Bibliei, pentru ca un om nu-L poate naste pe Dumnezeu, deoarece Dumnezeu este vesnic)

Numele ei în alte limbi
Numele Maria potrivit unor surse înseamnă “copil dorit”. Altii interpreteaza numele ca insemnand „amărăciune” şi se pronunţă în ebraică Miryam în arabă Miryam sau Maryam ,în greaca Septuagintei Mariam, sau Maria, în etiopiană Māryām, în siriană Mart Maryam, în latina târzie Maria.
Cuvântul Maria, este în general considerat ca fiind originar din limba ebraică şi ar proveni din Maryam cu varianta Miryam, numele surorii mai mari a lui Moise. Pare să fie un nume compus din două elemente: mar însemnând picătură şi yâm însemnând mare. Sfântul Ieronim cunoştea această etimologie, deoarece declara că Maria înseamnă Stilla Maris, “picătură din mare”. După el, unii copişti au citit greşit cuvântul stilla, picătură, şi au scris stella, stea. De aici provine titlul “Steaua Mării” şi cântecul Ave, maris stella, “Bucură-te, o, stea a mării”. Eroarea nu trebuie regretată, deoarece a dat loc unei imagini poetice foarte frumoase.
Unii savanţi consideră, şi nu fără motive, că cuvântul Maryam nu este de origine ebraică, ci egipteană, şi datează din timpul captivităţii evreilor în pământul faraonilor. Conform acestei origini, cuvântul ar fi compus din două părţi, dintre care prima înseamnă “a iubi, a alege pe cineva”, iar a doua parte este numele zeului Amon. În transcriere grecească cuvântul a devenit Mariamne, însemnând “aleasă, iubită de Amon”. Pentru creştini, cuvântul Maria, după transcrierea ebraică, şi Mariana, după transcrierea grecească, înseamnă “aleasă, iubită de Dumnezeu”.
Dupa cum se stie, Evangheliile canonice nu dau prea multe amanunte despre viata Fecioarei Maria. Majoritatea evenimentelor din viata Fecioarei Maria ce sunt sarbatorite in cadrul ceremoniilor religioase (ortodoxe si catolice) fac parte din traditie, sursele informatiilor cu privire la viata ei nu pot fi accesate, pentru ca nu exista; iar cele ce exista nu sunt veridice, fiind in mare masura, controversate si contestate de teologie.

De fel din Nazaret, in Galileea (Luca. 1, 26-27), ea este logodita cu Iosif, nume mentionat in genealogia redata de Evanghelia dupa Matei (1, 16), cu scopul de a arata ca Iisus apartine dupa nasterea Sa fizica poporului iudeu, inscriindu-Se in linia descendenta davidica. Din cauza acestei logodne, Iisus a fost considerat fiul lui Iosif si al Mariei (Luca. 3, 23; Luca. 4, 24; Ioan 6, 24), desi Iosif are o paternitate legala asupra Lui, nu una fizica (Matei. 1, 20-25). Aici primeste vestea cea buna de la ingerul Gabriel (Luca. 1, 26-38), fiind salutata apoi de Elisabeta, mama lui Ioan Botezatorul (Luca. 1, 42-45). Dupa nasterea Fiului sau, cel Unul-Nascut, in Betleem (Luca. 2, 4-16), ea este alaturi de Iisus in toate marile momente ale vietii si activitatii Lui: taierea-imprejur, prezentarea la tmplu, fuga in Egipt, predica in templu, minunea din Cana (Ioan 2, 1), in timpul Patimilor, dupa care Fecioara este incredintata apostolului Ioan (Ioan 19, 25). Dupa inaltarea la cer a lui Iisus (Fapte 1, 14), Fecioara impreuna cu fratii lui Iisus si femeile care au urmat pe Hristos fac parte din cercul apostolic.
Pana in secolui al IV-lea,(anii 500 – pana la aceasta data, Fecioara Maria nu a fost venerata decat in comunitatile crestine in care era foarte puternica influenta filosofiei pagane grecesti – gnosticism, neo-platonism) lipseste o literatura proprie despre Fecioara Maria, cu toate ca scrierile apocrife(necanonice, gnostice) se refera deseori la scene din viata ei. De pilda, cartea Petrecerii Prea Sfintei Fecioare, atribuita episcopului Meliton de Sardes, mentioneaza ca apostolii, care au inconjurat pe Fecioara in ultimele clipe ale ei, au dus trupul sau spre ingropare in valea lui Iosaphat, dar aici, in fata mormintului, a fost inaltata la cer, desi nimeni nu poate confirma acest lucru.
Mircea Ivanof







Cineva imi cere sa indraznesc a ma ruga la niste oameni morti, cand am langa mine, permanent un Dumnezeu viu si gata oricand sa vina in ajutorul meu. Insusi Iisus a zis:”Cereti si vi se va da, bateti si vi se va deschide”… Aceasta indrazneala, dupa parerea mea, este indrazneala de a Il sfida pe Dumnezeu. Aceeasi indrazneala pe care a avut-o si Eva cand a hotarat sa nu asculte de porunca Domnului si sa faca tot ceea ce vrut ea.
Am aflat intamplator despre existenta sfantului Nectarie. Eram la bunicii mei si am citit intr-un ziar despre minunile savarsite de Dumnezeu la rugaciunile Sfantului Nectarie din Eghina. Am citit in diferite randuri si despre alti sfinti, dar nu prea m-am oprit asupra lor, insa asa cred ca a facut Dumnezeu ca sa-l tin minte pe acest sfant … si pana la urma, cat m-a ajutat pe mine si pe cei din jurul meu.
Despre Sfantul Fanurie am aflat dintr-o carticica pe care am primit-o de la un preot. Eram mic, si mama mea era internata la o clinica de cardiologie. Venind de la scoala am aflat de la o doamna ca mama va trebui sa fie operata pe cord. M-am speriat foarte tare si mergand acasa am citit acatistul acestui sfant mucenic. Mare mi-a fost bucuria cand tatal meu s-a intors si el acasa si mi-a spus ca doamna ce-mi spuse vestea despre operatia mamei ar fi inteles gresit. Sunt convins insa ca tamaduirea aceasta a fost o minune savarsita de Dumnezeu la rugaciunile Sfantului Fanurie.
Altadata acest sfant, alaturi de Sfantul Nectarie si alaturi de Maica Domnului au fost alaturi de mine la diferite operatii pe care le-am suportat eu sau cei din jurul meu. Nasul meu era bolnav de cancer cu metastaze si in mod miraculos s-a vindecat, iar acum multumita Lui este sanatos. Alteori impreuna cu o prietena am apelat la acesti doi sfinti pentru a se ruga si ei lui Dumnezeu ca bunica fetei sa se insanatoaseasca, ea fiind bolnava tot de ingrozitoarea boala, cancerul.
Am promis atunci amandoi ca vom spune si altora postand pe diferite site-uri intamplarile acestea pentru ca si alti oameni care au nevoie sa stie ca bine este a scapa catre Dumnezeu avand alaturi si pe acesti doi sfinti. Bunica fetei a inceput dupa un an sa sangereze din nou. Noi am gresit pentru ca nu ne-am tinut promisiunea, o facem insa acum …
In orice imprejurare grea si nu numai, rugati-va catre Maica Domnului, catre Sfantul Fanurie, catre Sfantul Nectarie si catre orice sfant al lui Dumnezeu. Indrazniti.
Sfanta este…asa spune Biblia… asa spune si Traditia! Insa …din nefericire, atitudinea ce o au unii fata de ea…nu e o atitudine fata de un on, ci fata de un zeu! Nimeni nu se gandeste ca ea a crescut si s-a educat in cultura idaica, unde nu se accepta inchinarea la om. Evreii care au “promovat” pe Adonai – “Dumnezeul fara chip“, nu puteau accepta inchinare din partea unui muritor. Nici Fecioara Maria nu ar accepta, pentru ca, inainte de toate este om, iar pana cand Biblia nu spune ca ar fi altceva, tot om! E sfanta, dar e om! Nu ne putem raporta la ea ca la o zeitate! L-am sfida pe Dumnezeu!
Si pana la urma ce e? Sfanta sau Zeita?