Eva Braun, in umbra celui mai puternic om din Europa secolului 20

Eva Anna Paula Hitler, născută Braun (n. 6 februarie 1912, München — d. 30 aprilie 1945, Berlin) a fost timp de 14 ani amanta şi în ultimele 36 de ore din viaţă, soţia lui Adolf Hitler.

Decentă, bine crescută, Eva era o tânără din clasa mijlocie fără sentimente antisemite, care nu s-a alăturat niciodată Partidului nazist dar care a avut ghinionul să se îndrăgostească de un monstru. De dragul Führer-ului, ea a renunţat la tot ce ar fi putut să o împlinească în viaţă – căsătorie, copii, propria casă, mândria şi aprobarea părinţilor.

Datele rămase despre această femeie sunt foarte puţine. Nimeni din cercul apropiat al lui Hitler nu a lăsat nici o însemnare cu privire la Eva. Puţini dintre acoliţii lui i-au acordat vreo importanţă, iar nevestele naziştilor de top abia o tolerau. În luna iunie a anului 1944, serviciile britanice secrete credeau încă despre ea că este o secretară a Führer-ului, în ciuda faptului că fusese deja de 12 ani amanta lui. În aprilie 1945, în timp ce armata rusă înainta prin Berlinul distrus de bombardamentele repetate, s-a sinucis împreună cu Hitler în buncăr. Ea a fost amanta lui pentru 14 ani, cu toate aceastea puţină lume i-a cunoscut numele sau înfăţişarea. Hitler a reuşit atât de bine să o ţină departe de ochiul publicului încât a trăit şi a murit anonimă.

În noaptea de 6 februarie 1912 se naşte la ora 2.22 în München, Bavaria Eva Braun, cântărind aproximativ 5 kilograme şi jumătate. Ea a fost botezată şi Ana Paula aceste 2 prenume fiind date după numele a două mătuşi din partea mamei. Tatăl ei îşi dorea un băiat, având deja o fetiţă în vârstă de 3 ani pe nume Ilse.

Mama Evei, Franziska Braun, născută Kronburger, provenea dintr-o familie foarte credincioasă, Fanny fiind crescută conform rigorilor romano-catolice. Beilngries, localitatea ei natală se află într-o regiune a Germaniei cu un puternic ataşament pentru valorile crestine, Papa Benedict al XVI-lea fiind şi el născut în apropiere. Tatăl Evei, Friedrich ‘Fritz’ Braun era originar din regiunea Schwabia, o provincie aflată la nord-vest de Bavaria. Părinţii lui erau tâmplari în Stuttgart şi au sperat ca fiul lor să le urmeze în meserie. Fritz visa însă să ajungă arhitect, dar realizând cât este de dificil, a ales să devină profesor, spre dezamăgirea familiei. După ce şi-a dobândit diploma, s-a angajat în Württemberg, mutându-se ulterior în München, unde a început să predea la o şcoală profesională. Câţiva ani mai târziu, el a întâlnit-o şi curtat-o pe Fanny Kronburger. Cei doi s-au căsătorit în iulie 1908 când Fritz avea 29 de ani, mireasa sa fiind cu 6 ani mai tânără. Împreună au avut 3 fete:

• Ilse (1909 – 1979)
• Eva (1912 – 1945)
• Margareta cunoscută ca Gretl (1915 – 1987).

Copiii au crescut într-un mediu familial sănătos, părinţii acordându-le o atenţie deosebită şi având grijă să nu le lipsească nimic. Mama lor, care câştiga bani în plus din croitorie, obişnuia să le facă fetelor rochii, în albumele de familie existând numeroase fotografii cu cele trei fiice pozând cu noile haine. Fiecare vacanţă este petrecută la Beilngries, un orăşel la 100km de München, unde se afla casa bunicilor Kronburger. Aici ei plecau în drumeţii pe munte, la ski, patinaj ori pescuit, ducând o viaţă liniştită. Fetele au fost încurajate de părinţi să fie foarte active, Eva iubind încă din copilărie sportul. Ea a practicat cu deosebită plăcere skiul, gimnastica sau înotul ori de câte ori a avut ocazia, pentru tot restul vieţii ei.

În vara anului 1914, când izbucneşte Primul Război Mondial, Fritz este nevoit să meargă pe front. Familia Braun nu este afectată de sângerosul conflict, femeile continuându-şi viaţa în modul obişnuit. În 1919 Fritz se întoarce acasă, tragedia războiului pierdut precum şi suferinţele văzute marcându-l pe viaţă.

Pe fondul sărăciei şi inflaţiei de la începutul anilor ’20 familia Braun are unele dificultăţi financiare, iar părinţii Evei se despart pentru o perioadă, urmând a se recăsători în anul 1922. În tot acest timp, Eva este dată în grija bunicilor din partea mamei unde începe şcoala primară, pe care o va continua în München după ce părinţii ei decid să rămână împreună. În 1924, pe când avea 14 ani, urmează Liceul Catolic pentru fete din München. Lucru oarecum neobişnuit pentru acea perioadă, deoarece mai puţin de 4% din fete îşi continuau studiile după şcoala primară. Acest fapt demonstrează interesul familiei pentru o educaţie adecvată a copiilor lor. Aici Eva petrece o perioadă minunată, fiind foarte populară în rândul colegelor de clasă. Multe dintre ele îi vor rămâne prietene pe viaţă, Herta Ostermayr fiind una dintre ele. Spre deosebire de părinţii ei şi sora mai mare, Eva nu a fost interesată prea mult de şcoală, notele ei rămânând pe parcursul şcolarizării modeste. În anul 1928, ea termină liceul însă nu îşi definitivează studiile cu un Bacalaureat, ceea ce sugerează că nu dorea să urmeze în continuare o universitate, ci să se angajeze. Cu scopul de a-i cizela manierele în perspectiva unei căsătorii promiţătoare, părinţii decid să o trimită la o şcoală catolică a surorilor engleze în micul oraş Simbach am Inn, aflat la 120km nord-est de München în apropiere de graniţa cu Austria. Aici ea trebuia să îşi petreacă următorii 2 ani sub supravegherea strictă a măicuţelor. Fire exuberantă, Eva era foarte nefericită că a fost obligată să-şi părăsească familia şi prietenii din München. După doar 9 luni, îşi ameninţă părinţii cu fuga la Viena, refuzând să urmeze şi ce-l de-al doilea an. Cedând insistenţelor fetei, Eva se întoarce acasă în iulie 1929. Tatăl său o sfătuieşte să urmeze un scurt curs de dactilografie, după care o trimite să lucreze ca secretară la cabinetul unui doctor. Fire rebelă, Evei nu i-a plăcut munca monotonă dintr-un birou şi zărind un anunţ în ziar pentru un post de asistent într-un atelier foto se decide să aplice pentru slujbă.

Pe Schellingstrasse, din cartierul Schwabing, la numărul 50, mutat ulterior pe o stradă învecinată, Amalienstrasse, se afla atelierul fotografic al lui Heinrich Hoffmann. Acesta era încă din anul 1922 fotograful oficial al Partidului Naţional Socialist. De la 17 şi până la 25 de ani, Eva şi-a petrecut cea mai mare parte a timpului aici fiind ucenica şi asistenta lui Hoffmann.

Ea era interesată de fotografie încă din adolescenţă, când la vârstă de 13 ani a primit prima cameră foto. Pasiunea a fost încurajată de tatăl său, Eva fiind de părere că arta fotografică este mult mai interesantă decât viaţa unei secretare în spatele unui birou anost. Foto Hoffmann era situat în centrul activităţilor artistice şi studenţeşti din München, acesta fiind un motiv în plus pentru Eva de a răspunde anunţului postat la începutul lunii octombrie 1929. A fost imediat angajată, Hoffmann fiind încântat de entuziasmul tinerei. Responsabilităţile Evei includeau: preluarea şi distribuirea comenzilor, procesarea şi tipărirea fotografiilor, iar uneori era şi model pentru angajatorul ei.

După aproximativ două-trei săptămâni de muncă, Eva l-a întâlnit pe Hitler. El, care a fost primul politician ce şi-a dat seama de importanţa imaginii publice, a venit la atelier pentru a selecta câteva poze de la o recentă adunare a partidului. El a sosit discret, aproape de ora închiderii. Eva nu a fost deloc intimidată de acest străin cu care Hoffmann era neobişnuit de politicos. Fiind o tânără bine crescută, ea a fost politicoasă cu Hitler, deşi nu a avut idee cine era. În anul 1929, viitorul Führer e deja cunoscut în München ca fiind oratorul şi sufletul NSDAP-ului. El ar fi trebuit să-i fie familiar Evei. În ciuda faptului că a crescut în oraşul ce era locul de naştere şi epicentrul Partidului nazist, tânăra nu era în temă cu politica, interesul ei faţă de acest domeniu fiind nul. Rămâne încă un mister ce a atras-o pe Eva la Hitler. Führer-ul avea nişte ochi foarte pătrunzători, iar manierele sale cu doamnele erau impecabile. Preferatele lui erau femeile tinere pe care îi plăcea să le impresioneze cu galanteria sa. După această întâlnire care îi va marca întreaga viaţă într-un mod tragic, Eva i-a povestit surorii sale mai mari, Ilse:

„Mă urcasem pe o scară pentru a ajunge la dosarele ce erau ţinute în sertarele de sus ale dulapului. În acel moment şeful a intrat, însoţit de un bărbat de o anumită vârstă cu o mustaţă amuzantă, un palton deschis la culoare englezesc şi cu o pălărie în mână. Amândoi s-au aşezat de cealaltă parte a camerei, opusă locului unde mă aflam eu. Am încercat să trag cu ochiul în direcţia lor şi am avut impresia că acest caracter se uita la picioarele mele. Exact în acea zi îmi scurtasem fusta şi m-am simţit puţin stânjenită deoarece nu eram sigură că am tivit-o drept.”

Hoffmann a prezentat-o apoi pe domnişoara Eva misteriosului vizitator care s-a recomandat cu numele de domnul Wolf. Hitler folosea des acest alias în anii ’20 din raţiuni de securitate. Eva nu a fost acceptată niciodată de către acoliţii Führer-ului care doreau pentru dictator o femeie mai sofisticată, elegantă, inteligentă. Poate nici Hitler nu ar fi ales-o dacă ea nu l-ar fi urmărit timp de doi ani de la această întâlnire, Hoffmann încercând să o aducă în atenţia clientului său cât mai des posibil.

Heinrich Hoffmann povesteşte în continuare cum a decurs relaţia: Drăguţă. Blondă. Data viitare când Hitler a văzut-o i-a dat câteva bilete la teatru. În final a invitat-o în apartamentul său din München. Mai târziu el nota în memoriile sale:

„Hitler îi ştia pe toţi angajaţii mei şi aşa a cunoscut-o şi pe Eva Braun, cu care conversa câteodată în mod normal. Ocazional, el ieşea din carapacea lui şi îi făcea câte un mic compliment de tipul celora care îi plăcea atât de mult să le spună femeilor. Nici eu nici ceilalţi angajaţi nu am observat că îi acorda o atenţie mai deosebită. Dar Eva le-a spus tuturor prietenilor săi că Hitler era îndrăgostit înnebuneşte de ea şi că se va căsători cu el.”

Eva era pasionată de sport, filme şi mai ales de fotografie. Hitler, mai în vârstă ca ea cu 23 de ani. Hitler a început să fie atras de Eva după moartea nepoatei sale, Geli (Angela) Raubal, cu care dictatorul se pare că a avut o relaţie incestuoasă, care a dus la sinuciderea nepoatei. Eva a avut şi ea două tentative de sinucidere, tot din cauza relaţiei cu Adolf. Prima dată, în 1932, s-a împuşcat. A doua oară, în 1935, a luat o supradoză de somnifere. Impresionat, Adolf a început să îi acorde mai multă atenţie. I-a cumpărat un Mercedes şi o vilă, unde Eva s-a mutat cu sora ei, Gretl.

Hitler nu a fost influenţat de Eva Braun pe plan politic. De fapt, iubita lui Hitler nu a fost prezentată niciodată „publicului”, cei doi nu au apărut niciodată în public ca un cuplu. Potrivit memoriilor arhitectului lui Hitler, Albert Speer, şi a depoziţiilor făcute în mass-media de unii din personalul de la Berghof (de exemplu Herbert Döhring; soţia acestuia se îngrijea de spălarea lenjeriei cuplului), Braun nu dormea niciodată în aceeaşi cameră cu Hitler şi nu au fost văzuţi niciodată în ipostaze amoroase. Ea era mereu izolată, şi tot Speer a mai afirmat că Eva Braun era „cea mai nefericită femeie şi îi va dezmăgi pe istorici”

Stilul de viaţă al Evei Braun era monoton. Fiind tot timpul singură, stătea la Berghof, vizionând filme europene (greu de procurat) sau citind romane şi diverse reviste (de asemeni greu de procurat). Era în continuare pasionată de fotografie şi film, dovadă fiind peliculele color realizate de ea avându-i ca protagonişti pe Hitler şi diverşi demnitari din anturajul lui şi demnitari străini sosiţi în vizită (de exemplu contele Galleazzo Ciano, ministrul de externe al Italiei şi ginerele lui Benito Mussolini). Filmele au fost găsite în subsolul reşedinţei Berghof. Gertraud îşi aminteşte: „Reichsdamen (femeile din Reich) nu aveau voie să se machieze, să bea alcool sau să fumeze. Eva le-a făcut pe toate. După mine, era cea mai chinuită femeie, iar Hitler era cel mai mare monstru”. S-a zvonit că Eva a fost însărcinată când s-a sinucis, dar se mai spunea că Hitler nu a putut avea copii.

La 29 aprilie 1945, Führerul, care se adăpostea în bunkerul cancelariei din Berlin, a decis să se căsătorească în sfârşit cu Eva. A fost o căsătorie fără flori şi verighete, fără rochie de mireasă. La ceremonie au asistat doar şase persoane. Martor al căsătoriei a fost Joseph Goebbels. 36 de ore mai târziu, Braun şi Hitler s-au sinucis în bunker. Hitler a muşcat o capsulă de cianură şi s-a împuşcat în cap cu un revolver, iar Eva a luat cianură.

Restul familiei Evei Braun a supravieţuit după război: Friedrich a murit în 1964, Franziska a decedat la 96 de ani, în 1976, iar Gretl a născut o fată, Eva-Barbara Fegelein, tatăl acesteia fiind Hermann Fegelein, ofiţer SS, executat în aprilie 1945 din ordinul lui Hitler, care îl bănuia de trădare.(M.I.)

Alte Subiecte

• Misterul ce se ascunde in spatele femeii
• Simona Sensual și-a tras un nou iubit
• Somnul raţiunii
• Antonio Vivaldi este subiect de film la Hollywood