Colette Avital, un posibil candidat prezidenţial pentru România
O posibilă variantă, în viziunea lui Dan Ioan Popescu,pentru următoarele alegeri prezidenţiale din România ar putea fi Colette Avital.
Născută la data de 1 mai 1940 în municipiul Bucureşti , parlamentar de stanga in Israel, candidat la alegerile prezidenţiale din 13 iulie 2007 din partea Partidului Muncii din Israel unde s-a confruntat cu Shimon Peres şi Reuven Rivli. Din păcate,candidatura sa a avut parte de o lipsă de susţinere chiar în sânul propriului partid.
Acest fapt a reprezentat o dublã premierã în politica israelianã: pentru prima datã, o femeie vrea sã devinã şef de stat şi pentru prima datã un om politic de origine românã aspirã la aceastã cea mai înaltã funcţie. În Israel, preşedintele este ales de cãtre Parlament. Israelul a mai avut o singură femeie într-o funcţie-cheie în stat, de-a lungul istoriei: fostul prim-ministru Golda Meir.
Colette Avital a apreciat că o femeie-preşedinte ar fi o bunã alegere pentru israelieni: “O femeie ar putea aduce pentru acest post un comportament mai calm. La ora actualã, când sunt atâtea probleme şi scandaluri la noi, o femeie ar putea sã linişteascã puţin ţara”.
Colette Avital a declarat că în cazul în care va fi aleasã preşedinte al Israelului, va contribui la strângerea relaţiilor cu România.
“Doamna Colette ar putea fi o Margaret Thatcher a Romaniei, o mâna de fier într-o manuşă de catifea, iar experienţa sa este în afara oricărei contestari” susţine Dan Ioan Popescu pe blogul personal.
“Poate că femeile din România merită o ”încercare” iar minorităţile s-ar simţi, şi ele mai în siguranţă cu un asemenea candidat. Ce ziceţi, merită analizată o asemenea idee? Eu, unul, zic ca da” ridică mingea la fileu colegilor din PSD tot Dan Ioan Popescu.
Frumoase gânduri domnule Dan Ioan Popescu iar ca femeie trebuie să recunosc faptul că este magulitor că v-a trecut prin minte gândul despre o posibila alternativă la preşedenţie de sex feminin…sigur că merită analizată o asemenea idee dar mai ales in cadrul PSD,care după UDMR este al doilea partid prlamentar din România format preponderant din misogini. De curând,Robert Negoiţă ,susţinea ca intrarea sa în PSD a fost determinată de faptul că acesta era un partid format din bărbaţi şi nu din femei. În plus,cu toate eforturile de a promova în structurile de conducere a PSD un procent de 30% femei acest lucru nu a fost posibil, reuşindu-se doar performanţa unui 15% “tras de păr”-dacă tot ne referim la femei…Să nu îmi povestiţi de Rovana Plumb, Daciana Sârbu,Carmen Moldovan,etc., pe care nu le-am vazut să se inghesuie în susţinerea candidatei comune a PSD+PC+PL pentru Parlamentul României din Colegiul 19 aşa cum a făcut europarlamentarul Cristian Preda şi alţi colegi de partid în susţinerea candidatei Teo Trandafir,cea care fusese zugrăvită de colegii de breaslă drept mercenar conform Andreei Esca,mafioata conform interviului realizat de Marius Tucă, leneşă de lux conform interviului realizat de Roxana Şteblea şi duplicitara conform materialului realizat de Ovidiu Lucian Iordache …pentru ei conta un loc în Parlamentul Romaniei şi poate a contat şi faptul că indicaţiile Uniunii Parlamentare sunt acelea de promovare a femeii în politică. Faptul că PDL nu promovează pe cine trebuie s-a văzut şi se vede dar măcar se străduiesc,măcar nu sunt misogini,măcar sunt europeni.
„Dacă vrei ca un lucru să fie auzit, vorbeşte cu un bărbat; dacă vrei ca un lucru să fie făcut, vorbeşte cu o femeie” Margaret Thatcher.
„Ţara era ruinată, sute de mii de evrei, supravieţuitorii Holocaustului european, se aşezau în ţara. Trăiam în corturi, cumpăram hrană pe cartelă, aveam dreptul la câteva ouă pe săptămână, dar eram cu toţii stăpâniţi de o imensă dorinţă de a construi o ţară strălucitoare. Ştiam că vom reuşi. Mă deranjau doar apelativele de “romanim ganavim” (români hoţi) o stigmă pusă pe nedrept emigranţilor evrei din România. Îmi amintesc că, nu o dată, mama, care începuse să lucreze ca secretară, se întorcea acasă plângând şi povestea despre glumele cu “romanim-ganavim”. ”
Colette Avital , Wikipedia
Colette Avital este necăsătorită şi locuieşte în prezent în oraşul Ierusalim. Părinţi erau evrei moldoveni, originari din oraşul Bacău. Bunicul din partea mamei, Ozias Herşcovici, a fost conducătorul Comunităţii evreieşti din Bacău, iar bunicul din partea tatălui era proprietarul unei mari fabrici de piele, afacere continuată şi de tatăl său. A studiat la Liceul clasic mixt din Bucureşti, locuind pe Strada Ştirbei Vodă. Datorita faptului ca tatăl ei era anchetat de Securitate, fiind de “origine burgheză”, familia ei a emigrat în Israel în anul 1950, imediat dupa încetarea Războiului de Independenţă.
A absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii Ebraice din Ierusalim, deşi i se oferise o bursă la Sorbona;
Ataşt de presă la Bruxelles;
Consul şi locţiitor de consul general la Boston;
Ministru plenipotenţiar la Paris (1982-1985);
Ambasadoare în Portugalia (1988-1992);
Consul general la New York (1992-1996);
Director general adjunct al Israelului pentru problemele Europei Occidentale, cel de-al treilea post ca importanţã în Ministerul de Externe din Israel.
Preşedinta a Asociaţiei de Prietenie Israel-România şi a asociaţiei evreilor originari din România;
A publicat articole de politică externă în prestigioasele reviste “Le Monde”, “New York Times” şi “New York Post”.
Femeia Secolului XXI








Ultimele comentarii :