Calatorie sentimentala (VII)
Nu ştia cât este ceasul, probabil trecuseră de Ploieşti. Oricum nu mai avea nicio importanţă atâta timp cât o ţinea în braţe şi era fericit. Totul s-a petrecut pe neaşteptate: ea se juca nervoasă cu unul din cercei. La un moment dat acesta s-a desprins şi a căzut pe mocheta compartimentului. El s-a aplecat imediat să-l caute. Atunci ea şi-a desfăcut picioarele dezvăluindu-i tot ce avea mai frumos, mai nepreţuit.
Într-adevăr era minunată şi avea gust de piersică pârguită, aşa cum îşi imaginase. O pătrunse şi locul era umed, plin de pofte şi de senzaţii sublime. Ea se abandona îmbrăţişărilor lui şi-l ademenea cu sânii ei magnifici întăriţi de pasiune.
O privea tulburat şi îndrăgostit de frumuseţea ei cum se urca peste el cu sânii balansându-se liberi deasupra lui, cu rochiţa albă căzută în jurul taliei subţiri. Îl călărea dezlănţuită acoperindu-i faţa cu părul lung împletit în codiţe.
Ea avea impresia că este unu noaptea. Unu, numărul unu, număr falic,un falus asemenea celui ce o pătrundea acum răscolindu-i simţurile şi urcând-o pe culmile extazului. Oh şi cât de mult îi plăcea şi cât de mult îl iubea! Bărbatul era cu bustul gol; pieptul lui era păros exact cum îşi imaginase şi ea nu se mai sătura să-l mângâie şi să-l ciupească de sfârcuri. Lui îi plăcea, se excita şi mai tare şi-i murmura cuvinte dulci amestecate cu înjurături şi grosolănii. El era bărbatul visurilor ei, minunat, tandru şi violent. Şi ce penis avea! Era fără de seamăn şi o penetra necontenit… Şi ea îi cerea să nu se oprească. El o asculta. Şi el îi cerea să i-o dea. Ea îl asculta şi i se dădea cu toată dragostea, i-ar fi dat tot ceea ce ar fi dorit în noaptea aceea de neuitat. Şi carnea lor vibra de pasiune când au atins orgasmul atomic, universal.
***
S-au trezit în scrâşnetele frânelor când trenul se oprea în Gara de Nord. S-au trezit aproape în acelaţi timp şi, în linişte, fără să se privească, fiecare se gândea că a avut un vis frumos. Apoi, cu valizele în mâini, au coborât din tren şi, fără să se salute, dezamăgiţi şi oarecum complici, cei doi porniră fiecare pe drumul său dispărând în noaptea bucureşteană care îi întâmpină cu o ploaie măruntă şi rece.
Mihai Niculescu
(5 votes, average: 4.80 out of 5)
Loading ...
super aventura,m a destins
frumos