Amazoanele, intre legenda si realitate
Amazoanele erau un trib de femei războinice, aflat în nordul Mării Negre, menţionate prima dată în mitologia greacă. Cercetări recente tind să confirme existenţa unui sâmbure de adevăr în ceea ce priveşte legenda Amazoanelor. Se spune că acestea ar fi fost fiicele zeului Ares, zeul războiului. Heracle, la porunca regelui Euristeu, a fost trimis să aducă cingătoarea fermecată a reginei Hipolita (regina amazoanelor). Viteaza Hipolita şi mândra Antiopa domneau peste amazoane, care sălăşluiau la Pontul Euxin. Doar o dată pe an se întâlneau cu bărbaţi. În cazul în care noul-născut era fată, ea rămânea împreună cu mama în tribul de amazoane; dacă se năştea băiat, în cel mai bun caz era trimis să locuiască împreună cu tatăl său, iar în cel mai rău caz era omorât. Fetele erau aspru pregătite să devină amoazoane extirpându-li-se sânul drept care le incomoda în luptă. Relatări despre femeile luptătoare există şi în China, Africa de Nord şi Vest, însă nicăieri ca şi la greci. Se pare că amazoanele au ameninţat de 5 ori Atena. O victorie asupra amazoanelor ajusese să fie mai sărbatorită decât o victorie asupra perşilor. În mod cert, existenţa amazonelor este învăluită în taină.

Spiritul elen a fost intotdeauna bantuit de poporul amazoanelor, originar din tinuturi salbatice indepartate. Exista o sumedenie de legende legate de amazoane, dar si de originile si stilul lor de viata. Se spune ca acestea ar descinde din zeul razboiului, Ares, si din nimfa Armonia. Nimfele sunt , la randul lor, o alta creatie a mitologiei grecesti, simbolizand frumusetea si delicatetea izvoarelor, a padurii si a intregii naturi. Nimfele sunt protectoarele a tot ce este tanar si asigura rodnicia pamantului.
Amazoanele sunt printre cele mai renumite creatii ale mitologiei grecesti, fiind mai ales cunoscute drept luptatoare neinfricate, razboinice redutabile, dar si drept un dusman redutabil al barbatilor. Amazoanele se considerau egale cu barbatii, fiind in acelasi timp inamicele acestora. In cetatea amazoanelor, femeile au intreaga putere, ele administreaza viata publica, conducand si compunand armata, iar barbatii sunt casnici, ei crescand copii si torcand lana. Este probabil una dintre cele mai vechi forme de manifestare a feminismului si a matriarhatului.
Amazoanele sunt supranumite „devoratoare de carne” si „ucigase de barbati”. Legendele afirma ca acestea foloseau si tolerau barbatii doar pentru muncile domestice. Mai exista inca un motiv pentru aceasta tolerabilitate a barbatilor in societatea lor organizata ca un veritabil matriarhat. Acest motiv consta in folosirea barbatilor strict pentru inmultire.
Ritualul respectiv se desfasura o data pe an, fiind folositi barbatii din popoarele invecinate, preferabil cei mai frumosi. Uniunile aveau loc in umbra padurilor pentru ca partenerii sa nu se recunoasca. Amazoanele furau de fapt samanta barbatior. Cand copiii lor se nasteau, amazoanele omorau sau multilau copii daca erau baietii, cei ramasi in viata fiind folositi doar ca rezerva de samata masculina.
Daca se nasteau fete, acestora le esta taiat un san pentru a putea trage mai bine cu arcul si pentru a putea manevra mai bine sulita. Insusi termenul „amazoana” inseamna „mamela”, simbolizand exact faptul ca acestea aveau doar un san. Scopul pentru care sanul era taiat era acela ca toata forta si dezvoltarea sa se canalizeze spre brat si spre umar.

Amazoanele erau demne slujnice ale cultului lui Artemis si sunt razboinice redutabile. Cu Frigia in fruntea lor, amazoanele au cucerit numeroase tinuturi, i-au zdrobit pe atlanti, ocupand tinutul gorgonelor si cea mai mare parte a Libiei. Ultima lor batalie decisiva s-a dat la poalele Acropolei, insa nu au invins, fiind nevoite sa accepte pacea. Aceasta societate matriarhala a fost mai mult un fel de contestare a ordinii sociale masculine existente la acea vreme.

Facand paralela cu societatea de azi, femeile inca si-au pastrat “armele” lor doar ca nu mai sunt sulite, arcuri, palose si scuturi ci priviri, zambete, atingeri si vorbe dulci.
Amazoana de azi e acea femeie care alege barbatul – fara ca acesta sa isi dea seama, lasand impresia ca el e cel care a cucerit.
Daca arta seductiei ar fi ca vizionarea unui film, aceste amazoane sunt trailerul care iti starneste curiozitatea.
Intr-un grup de persoane, de ambele sexe, unul din tipi iese in evidenta, majoritatea fetelor roiesc in jurul lui, iar el stie ca paleta de oportunitati este vasta dar in acelasi timp lipseste provocarea. O amazoana este acea femeie care ii atrage atentia de la departare, printr-un zambet dulce, printr-o gluma buna, o privire fixa dar scurta si gesturi specifice seductiei. ATAT! Barbatul a receptionat mesajele si in acelasi timp le ia ca o atractie din partea ei. Si atunci actioneaza. Se desparte de musuroiul de domnisoare din jurul lui si se indreapta spre amazoana noastra.

Amazoana nu intra in joc pentru ca ii place de barbat, sigur are el ceva ce o atrage, dar intra in joc pentru a il descoperi, a afla de ce este asa special, care sunt calitatile si defectele, cu alte cuvinte il analizeaza, in caz ca se potriveste cerintelor continua arta seductie, daca nu, il abandoneaza si merge mai departe.
Atat de simpli pot fi barbatii, iar femeile, in special amazoanele, atat de iscusite in acest joc.
Atentie! A nu se confunda amazoanele cu acele femei, acele fufe care se etaleaza si epateaza, cu decolteruri generoase si coafuri din revistele straine si logic atrag toti barbatii din incapere, ca un chiorchine. NU! Amazoanele sunt acele femei care isi etaleaza doar feminitatea si chiar daca nu sunt femeile ideale – fizic vorbind – au intotdeauna ceva anume, ce doar ele, amazoanele, il vor avea cat o fi lumea si pamantul de acum inainte. Iar acel ceva atrage TOTI barbatii, oriunde, oricand si mai ales nestiind ca sunt cuceriti.
Eu am intalnit una si recunosc ca m-a fermecat. A fost de mult. Dar cu siguranta ca nu va fi uitata. Niciodata. O amazoana nu se uita, o amazoana da viata amintirilor, fanteziilor. Oricand! (M.I.)


(6 votes, average: 4.50 out of 5)




intotdeauna m-am intrebat cat este realitate si cat legenda
povestile cu amzazoane si filmele de spre ele mereu au fost incitante…si placute ochiului….si totusi in spatele acestor femei … e greu de inteles lipsa nevoii de iubire sau modul in care o percep ele…ajungand pana la crime..si pentru ce..pana la urma? …si un periculos joc al seductiei…!
cum am mai spus…povesti fascinate doar atat…